…for you

Am gasit asta, suna interesant….

Nu am niciun chef de nimic. Vreau sa plec undeva de parte sa nu aud de nimeni si nimic,si sa fac din fiecare zi ceva de neuitat.

Va dau 4 lectii de management pe care le-am primit de la Otilia, sunt chiar interesante!

Cu bune, cu rele, a fost o zi ok in mare. Examenul pentru care au fost vreo 400 de pagini de invatat a fost bestial. Nu cred sa mai fi fost un examen la care sa fi ras in asa mod. Tot respectul pentru D-na profesoara, sa va dea D-zeu sanatate:D….Carminuta multumesc mama :*

Azi am vazut ca e soare ce s-a gandit Joanna sa-si ia geaca de toamna primavara pe ea, pentru ca desi stia ca dupa examen va merge sa se dea cu sacul pe gheata, a crezut ca va trece prin camin sa se schimbe, da de unde atata bucurie. Si uite asa in jur de ora 19:45 am pornit spre un asa zis “deal” care habar nu aveam ca exista in Bucuresti, mai exact, cred ca pe undeva prin campus pe la Politehnica, undeva pe langa Facultatea de Automatica. Cu mic cu mare s-au adunat moldoveanca de Joanna si trupa de olteni. Adevarul este ca si oltenii sunt al dracului de nebuni si de simpatici. Poate daca nu as fi inghetat cu geaca de primavara pe mine m-as fi simtit si eu mai bine, dar chiar si congelata a fost frumos. M-au surprins cateva persoane, in mod placut, care sincer chiar mi se par de treaba, nu dau nume ca nu e frumos, dar chiar am simtit ca exista chimia aia care apare intre tine si niste persoane atunci cand ai primele contacte cu ele. Si ma refer la chimia aia care provoaca relatie de amicitie si prietenie….M-am lovit la fund, am inghitit zapada, am luat “mozol” si nu te uit pentru asta, eram ca un pinguin cand m-am ridicat din zapada, normal m-am lovit la cap iar cand am cazut, ca nu-mi era suficient cucuiul pe care-l aveam de la turture, dar a fost frumos si rece. In concluzie, moldovenii si moldovencile mele, nu va reneg si tot pe primul loc ramaneti in sufletul meu, dar si oltenii chiar daca se zic multe despre ei, intr-un final sunt minunati. Si daca stau bine sa ma gandesc, am si rude indepartate prin Oltenia .

Ideea acestui post care este: astazi suntem in 26 ianuarie, ma rog in alte circumstante ar fi insemnat altceva, dar in momentul de fata inseamna o zi de tot rahatul, scuzati expresia. Nu e marti 13, e marti 26 ( 13 de 2 ori chiar) . Ma rog, nu ca as crede in asa ceva, dar azi chiar s-au intamplat lucruri tampite. De fiecare data cand plec de acasa spre Bucuresti, si ma duce tata la autoogara, am nesansa sa se strice ceva la “Hummer”, ajunsa acolo, ma urc in microbuz, normal eram imbracata foarte bine, imi leg fularul la gura si dai somn. Ma trezesc in Bucuresti,dupa un drum de 4 ore jumate, asta insemnand ca la ora 04:30 eram deja aici, dar constientizez ca nu observ nimic pe geam, datorita stratului gros de gheata, concluzia: a fost si este foarte frig. Cobor la Obor semi adormita si iau primul taxi care imi iese in cale. “Buna dimineata. vreau si eu pana in Crangasi”; si imi zice omul suma. Raspund, e ok. Dar apoi realizez ca e cu cativa lei mai mult decat daca ar porni aparatul. Eh asta e, ce sa fac. Taximetristul avea pana in 32 de ani cam asa. In taxi imi zice ” ti-as fi cerut si o cafea sa bem pe langa suma de transport, dar probabil esti mai obosita decat mine”.  Aud si ma apuca 1 milion de draci, nu zic nimic, trag un zambet in sictir si ma pun sa casc.E clar, imi era foarte somn. Ma lasa la camin, imi iau bagajul si ii spun zambind: ” o zi buna, cafeaua data viitoare, o dai tu, da sa fie de la starbucks” si am plecat. Ajung in camera, bag somn pana pe la 10:00 si plec la examen la 12:00. Ii zic Madalinei cand ajungem sub cladirea A.S.E-ului,” cum ar fi sa ne cada un turture in cap sa cerem despagubiri”?…..Trecand si peste examen care a fost cea mai mare porcarie vazuta vreodata, dar nu vreau sa vorbesc, nu stiu rezultatul, dar sa speram ca sfantul 5 ne asteapta, ma indrept spre metrou la Romana cu Oti si Nico, si deodata aud “poooc” si simt dupa 1 sec o durere in partea dreapta a capului, ce credeti, mi s-a indeplinit dorinta pe care i-o zisesem Madalinei cu cateva ore in urma. Un turture a aterizat fix pe capul meu. Norocul a fost ca s-a crapat inainte de burlanul cladirii, si apoi a aterizat pe cap la mine, ca de nu ….. facea gaura.M-am ales cu o umflatura, si cu o durere serioasa. Stau si ma intreb, ce mama naibii mai trebuie sa se intample azi ca sa fie zi si mai ”perfecta”? Nu stiu, dar pana acum a fost infecta, ca si examenul de altfel.